Pictura interioară şi exterioară

Tabloul votiv din pronaos

Tabloul votiv din pronaos

Biserica „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul” din Arbore este renumită prin pictura murală în frescă, de însemnată valoare artistică, care împodobește atât interiorul, cât și exteriorul. Pictura interioară a fost realizată imediat după finalizarea construcției, adică în anii 1503-1504. Ea a fost deteriorată în urma campaniei sultanului Soliman Magnificul în Moldova din 1538.

Deasupra ușii din naos se află o inscripție pictată cu următorul text: „Dragosin zugrav, fiul popii Coman din Iași a zugrăvit. Ana a fiicei lui Arbure cel bătrân a plătit Ana 20 de zloți; anul 7049”. Din această inscripție se deduce că pereții exteriori ai bisericii au fost zugrăviți în anul 1541, odată cu refacerea parțială a picturii interioare.

Unii cercetători consideră că pictura exterioară a fost executată odată cu cea interioară în anii 1503-1504, iar in 1541 s-au făcut doar câteva mici restaurări ale picturilor originale. Acest fapt este puţin probabil întrucât autorul frescelor din 1541 este pictorul moldovean Dragoș Coman. Acesta nu este un cleric, ci un exponent al lumii laice.

Mănăstirea Arbore - pictura exterioară 37

Mănăstirea Arbore - pictura exterioară

Tocmai datorită faptului că Dragoș Coman este un pictor laic se remarcă gesturile necanonice ale sfinţilor, aceştia având atitudini total diferite de orice altă pictură bisericească de până atunci. Pictura interioară şi exterioară ce se remarcă printr-o bogăţie a culorii extraordinară, emană căldură deosebită ce impresionează privitorul.

Pictura interioară a fost serios afectată în secolele XVII-XVIII, când edificiul a rămas fără acoperiș. O mare parte a picturii interioare se vede însă suficient de clar. În pronaos se remarcă portretul Sfintei Macrina, figurile vii cu nimburi aurite și în relief și cu o vestimentație bogată ale participanților la Sinoadele ecumenice sau Cavalcada împăratului Constantin cel Mare, scenă aflată pe peretele vestic al pronaosului și care apare în iconografia moldovenească numai la Biserica Sfânta Cruce din Pătrăuți și are un puternic mesaj antiotoman de natură să dezvolte sentimentele patriotice ale credincioșilor. Din pictura naosului sunt de menționat chipurile expresive ale sfinților militari, iar din cea a altarului figurile ierarhilor.

În momentul de faţă în naos şi în altar se execută lucrări de restaurare şi conservare a picturilor acestea fiind înscrise în patrimoniul cultural UNESCO

În biserică se află două tablouri votive: unul pe peretele sudic al pronaosului, în interiorul chivotului de piatră, iar celălat pe peretele vestic al naosului. Tabloul votiv din pronaos, în care Luca Arbore apare înconjurat de soția sa, Iuliana, și de doi copii, pare a fi pictat imediat după construirea bisericii întrucât ctitorul are alături de el doar pe doi dintre copii săi. Se remarcă vestimentația somptuoasă a cneaghinei Iuliana, având pe mânecile tunicii motive populare asemănătoare celor de pe cămășile populare de astăzi. În schimb, tabloul votiv din naos îl prezintă pe Luca Arbore alături de soție și de cinci copii, acest lucru dovedind că a fost zugrăvit în ultima parte a vieții sale.

Pictura exterioară a bisericii este de o rară valoare artistică. O parte a frescelor s-au deteriorat ca urmare a faptului că lăcașul de cult a fost descoperit o lungă perioadă de timp. Pictura murală nu s-a mai păstrat deloc pe peretele nordic, dinspre stradă și doar parțial pe absida altarului. Ea s-a păstrat, mult mai bine pe fațada sudică și integral pe cea vestică.

Mănăstirea Arbore - exterior 9

Mănăstirea Arbore - exterior

Pictura exterioară cuprinde scene populate de numeroase personaje în continuă mișcare. Inovator, pictorul găsește unele soluții proprii de fluidizare a mișcării personajelor, evidente în scena Judecății de Apoi. Se observă și influențe ale picturii murale din tările catolice: apărătorul de moarte, Cristofor, zugrăvit cu pruncul Iisus pe umăr, printre sfinții martiri, în Cinul de pe absidă, este o imagine unică și neobișnuită pentru Moldova.

După aproape un veac şi jumătate, prin jurul anilor 1684-1685,  Pârvul Mutul, zugrav învăţăcel din părţile Câmpulungului Muscel – cătunul Vişoiu, aflându-se în Nordul Moldovei, a trecut pe la Arbore şi a copiat pictura din biserica lui Luca Arbore. Ulterior, scenele importante de aici, le-a reprodus  în mai multe biserici din Valahia. Pentru aceste „merite” şi-a câştigat o faimă greu de atins, iar unii cercetători îl consideră şi astăzi „penelul de cotitură” din iconografia bisericească. Pârvul Mutul este celebru, dar pentru faptul că s-a orientat asupra picturii de la Arbore, iar meritele ruperii de tradiţia picturilor slavone şi bizantine le revin, în mod incontestabil, pictorilor moldavi din veacul al XVI-lea şi lui Dragoş Coman.

Printre scenele prezente pe fațada sudică sunt de menționat Imnul Acatist zugrăvit în stânga și deasupra ușii de intrare, Asediul Constantinopolului zugrăvit la baza Imnului, Judecata de Apoi zugrăvită în dreapta ușii de intrare. Asediul Constantinopolului nu se referă la asediul turcesc, ci la cel al perșilor din anul 626 (anul 6135 conform cronologiei bizantine). Pe scena asediului se află o inscripție în limba slavonă cu următorul text: „În 6035, Împăratul Chrosroes a purces cu perșii și cu sciții și cu libienii și cu alți rugători la idoli împotriva Constantinopolului, cu oști, în zilele Împăratului Heraclius. Rugăciunile au stârnit împotriva lor mânia Panaghiei și Dumnezeu a trimis asupra lor fulgere și ploaie și foc și i-a înecat în mare”. Pe partea sudică a absidei altarului se află reprezentată scena Rugăciunea tuturor sfinților, compusă în întregime din sfinți militari.

Mănăstirea Arbore - pictura interioară pronaos 17

Mănăstirea Arbore - pictura interioară pronaos

Decorul fațadei de apus stă mărturie pentru geniul pictorului: în marea cavitate, unde se fac de obicei pomeni și parastase, întregul perete este pictat cu un ansamblu de miniaturi, considerat a fi cel mai bine realizat din toată pictura epocii Ștefan cel Mare – Petru Rareș. Aici se află zeci de scene mici, constând dintr-o succesiune de teme secundare limitate la viața unui sfânt (Gheorghe, Dimitrie, Nichita și Parascheva) sau la un episod din Biblie (Facerea lumii, Viața primilor oameni). Apar aici Adam arând, Eva torcând (în Geneză), Ospățul Sfântului Gheorghe, cu mesenii așezati și cu spatele la pridvor (amplasament străin bizantinismului, introdus de Renașterea italiană). Personajele au o mișcare firească, „trăiesc” evenimentul. Artistul se dovedește curajos: la trecerea de pe un zid pe altul, așază capul balaurului într-o scenă și coada în alta (aducerea balaurului). Pentru fond, pe lângă verdele întunecat, pictorul folosește și albastrul de Voroneț.

www.inforegio.ro

Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Regional și co-finanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Pentru informații detaliate despre celelalte programe co-finanțate de Uniunea Europeană vă invităm să vizitați www.fonduri-UE.ro
Copyright © 2011 Fundația Renașterea Bucovineană