Arhitectura

Mănăstirea Arbore

Mănăstirea Arbore

Biserica „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul” din Arbore face parte dintr-un şir de trei biserici cu un plan asemănător. În mod sigur, elementele structurale şi eleganţa construcţiei l-au impresionat pe Ştefan cel Mare întrucât acesta a decis să construiască, cu doar un an mai târziu două copii, mai mult sau mai puţin exacte ale acesteia: biserica din Reuseni şi biserica Mănăstirii Dobrovăț. Dacă ultimele două au fost construite de Ștefan cel Mare în anii 1503-1504, biserica Arbore a fost ridicată de hatmanul Arbore. Ea a fost construită din piatră brută, iar la bolți s-a folosit cărămida.

Mănăstirea are un plan mixt, având o formă dreptunghiulară în exterior și o formă treflată în interior. Dimensiunile bisericii sunt generoase: lungimea – 22 m, lățimea – 9,10 m și înălțimea – 8,5 m. Lăcașul de cult este lipsit de turle, având un acoperiș în patru ape rotunjit spre răsărit ca urmare a curburii absidei. Sub acoperiș se află o cornișă de piatră cioplită.

Mănăstirea Arbore - zidurile se prelungesc în exterior şi sunt unite cu o arcadă - element unic până atunci în arhitectura timpului

Mănăstirea Arbore - zidurile se prelungesc în exterior şi sunt unite cu o arcadă - element unic până atunci în arhitectura timpului

Absida altarului este semicirculară și decroșată față de restul construcției. Pornind de la ideea unei biserici de tip longitudinal, silueta elegantă a construcției este accentuată prin prelungirea în exterior, spre vest, a zidurilor laterale (cu circa 2,5 m) legate printr-un arc semicircular și unirea lor la partea superioară prin arcadă, obținându-se astfel un spațiu semideschis ce apare pentru prima dată în arhitectura moldovenească. Această nișă exterioară de pe fațada vestică era folosită odinioară drept clopotniță. La momentul respectiv, această nișă constituia o inovație în arhitectura moldovenească, ea fiind preluată ulterior și de biserica din Reuseni.

Intrarea în biserică se face printr-un portal în stil gotic de pe peretele sudic, având un chenar în arc frânt cu muluri sprijinite direct pe soclu. Lăcașul de cult este luminat prin cinci ferestre de dimensiuni mici, cu ancadramente din piatră profilată.

În interior, biserica este împărțită în cele trei încăperi specifice cultului ortodox: pronaos, naos și altar. Pronaosul este dreptunghiular și are la partea superioară o calotă centrală sprijinită pe un sistem de arcuri etajate, patru longitudinale și patru transversale. Între pronaos și naos se află un zid gros de 1,60 m, străpuns de o ușă decorată cu baghete încrucișate. În grosimea pereților laterali ai naosului se află două nișe scobite, ceea ce conferă interiorului bisericii un plan pseudotrilobat. Calota este întâlnită și în naos, înlocuind bolta semicilindrică.

Arcadele joase, fără spirale, pantele și sistemul de arce modovenești conferă bisericii proporții elegante, dovedind o construcție de valoare.

www.inforegio.ro

Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Regional și co-finanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Pentru informații detaliate despre celelalte programe co-finanțate de Uniunea Europeană vă invităm să vizitați www.fonduri-UE.ro
Copyright © 2011 Fundația Renașterea Bucovineană